Articol scris de Oana (19 ani, Brașov), Tudor (16 ani, Cluj-Napoca) și Maria (19 ani, Piatra Neamț) – membrii în Boardul Copiilor susținut de UNICEF
Peste 440 de copii și tineri din 27 de județe și din Municipiul București au fost consultați de U-Report pe tema Competențelor Verzi, (‘green skills’), în contextul schimbărilor climatice.
Prin acest chestionar regional, U-Report își propune să înțeleagă experiențele și așteptările copiilor și tinerilor legate de dezvoltarea competențelor necesare pentru a lucra și trăi sustenabil. Perspectiva lor este importantă, deoarece ei sunt beneficiarii educației care ar trebui să îi pregătească pentru viitor și tot ei sunt cei care resimt efectele schimbărilor climatice. Competențele Verzi, incluzând abilități tehnice pentru locuri de muncă ecologice, sunt esențiale în gestionarea crizei actuale și conturarea unui viitor sigur. Rezultatele acestea vor fi împărtășite liderilor mondiali la COP29 și vor fi folosite pentru a influența viitoarele colaborări ale UNICEF privind educația pentru sustenabilitate.
Respondenții, dintre care majoritatea au vârste cuprinse între 15 și 24 ani, au fost încurajați să își exprime liber ideile, îngrijorările și experiențele, să identifice și să analizeze competențele pe care le-au dobândit sau pe care simt că ar fi trebuit să le dobândească în domeniile schimbărilor climatice, ecologiei și sustenabilității.
La prima întrebare, referitoare la sursele din care respondenții au aflat despre schimbările climatice și riscurile de dezastre naturale, cel mai popular răspuns a fost „Platforme de social media” (74,6%), urmat de „Școala sau învățământ superior” (48,4%), „Televizor” (41,4%) și „Asociații ale societății civile și alte grupuri sociale” (27,8%). Răspunsurile referitoare la persoanele apropiate au fost mai puțin populare: doar 17,6% dintre tineri au menționat „Prieteni” și 12,8% „Membrii familiei” ca surse de informare.
Întrebați dacă sunt de acord cu faptul că doar soluțiile tehnologice (de exemplu, mașini electrice, panouri solare, clădiri eficiente energetic, energie hidraulică) vor rezolva criza climatică, participanții la chestionar au exprimat opinii diverse: puțini dintre ei au răspuns că sunt „total de acord” (8%), în vreme 25% au fost „de acord”. Aproximativ unul din trei respondenți s-a declarat neutru, și tot unul din trei și-a exprimat dezacordul („dezacord” – 10%, „total dezacord” – 23%).
Economia verde („green economy”) se referă la o economie cu emisii reduse de carbon, eficientă din punct de vedere al resurselor și incluzivă din punct de vedere social. Doar 1 din 10 respondenți au considerat că sistemul educațional le-a oferit cunoștințele și competențele necesare pentru a trăi sustenabil și a lucra în economii ecologice pe viitor. Aproximativ jumătate (50%) au răspuns negativ, restul respondenților alegând „parțial” (28%) sau „dificil de răspuns” (10%), rezultatele fiind cât se poate de îngrijorătoare în ceea ce priveşte receptarea de către copii şi tineri a utilităţii şi a relevanţei practicilor educaţionale actuale pentru conturarea unui viitor mai sustenabil, Se observă, aşadar, că deşi mediul şcolar sau universitar reprezintă a doua cea mai comună sursă de informare cu privire la schimbări climatice şi riscurile de dezastre naturale (48,4% respondenţi), numai 10% sunt în final mulţumiţi de cunoştinţele şi competenţele dobândite în sfera sustenabilităţii.
Când a venit vorba despre atribuirea responsabilității pentru schimbările climatice și prevenirea dezastrelor naturale, majoritatea respondenților au indicat guvernele naționale (23%) ca fiind cele mai responsabile, urmate de organizațiile internaționale, precum Națiunile Unite (15,3%). Guvernele regionale și locale au fost menționate de 13%, iar afacerile și industriile de 11,1%. ONG-urile de mediu și respondenții personali au fost selectați de 9,4%. O mare parte dintre tineri (62%) au considerat toate aceste categorii relevante pentru responsabilitatea față de schimbările climatice.
În ceea ce privește încrederea în promisiunile guvernului de a combate schimbările climatice, niciun respondent nu s-a declarat „foarte încrezători” și doar 5% sunt „destul de încrezători”. Majoritatea tinerilor au fost sceptici: 36% nu au încredere deloc, iar alți 36% au puțină încredere. 20% dintre respondenți au afirmat că nu cunosc promisiunile guvernului legate de schimbările climatice, procent relevant pentru analizarea eficienţei comunicării dintre autorităţile decidente principale şi tinerii cetăţeni.
Întrebați despre oportunitățile pentru copii și tineri de a-și exprima opiniile privind politicile de mediu și acțiunile climatice, doar 5% au considerat că acestea sunt suficiente sau mai mult decât suficiente. 60% dintre tineri au spus că nu sunt suficiente, iar 20% nu știu ce oportunități există.
La finalul chestionarului, tinerii au fost invitați să trimită un mesaj liderilor globali care vor participa la COP 29 (Conferința Globală privind Schimbările Climatice). Mesajele tinerilor au fost diverse și au menționat multe laturi ale schimbărilor climatice și ale modurilor în care diferiți actori ar trebui să acționeze pentru a încetini și amortiza efectele pe care noi le avem asupra mediului. Totuși, câteva idei au fost regăsite în mai multe răspunsuri:
1.Participarea copiilor în delegațiile COP 29: Respondenții, atât național cât și internațional, consideră că mai mulți copii și tineri ar trebui să fie incluși în delegațiile COP 29. Aceasta nu este doar o chestiune de reprezentare, ci o recunoaștere a faptului că viețile lor vor fi afectate semnificativ de schimbările climatice. Tinerii deja se tem pentru viitorul planetei, având în vedere dezastrele naturale actuale și lipsa unor inițiative clare.
2.Mobilizare și prioritizare: Respondenții au subliniat nevoia urgentă de mobilizare rapidă și soluții eficiente pentru combaterea schimbărilor climatice, fiind de părere că aceasta nu este încă o prioritate pe agendele globale și naționale, în ciuda gravității situației.
3.Legislații mai stricte: Copiii și tinerii cer legislații mai ferme, nu doar pentru cetățenii obișnuiți, ci și pentru companii și persoane influente. Ei solicită măsuri concrete, cum ar fi utilizarea unor mijloace de transport mai puțin poluante, ca mașinile electrice în locul avioanelor private.
4.Acțiuni concrete și informare: Tinerii simt că acțiunile guvernelor împotriva schimbărilor climatice sunt vagi și insuficient implementate. Chiar și când aceste acțiuni există, ele nu sunt comunicate eficient publicului, lăsându-i pe oameni slab informați despre încălzirea globală și impactul ei.
Competențele verzi (‘green skills’) sunt necesare pentru a lucra, trăi și acționa într-un mod sustenabil, fiind o cerinţă aferentă actualei dezvoltări a societăţii. Chestionarul U-Report subliniază faptul că tinerii din România sunt conștienți de importanța dobândirii acestor competenţe şi a adoptării de către factorii decizionali a unor măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, dar consideră că sistemul educațional și politicile actuale nu le oferă suficiente resurse și oportunități pentru a se implica activ. Este evident că atât copiii, cât şi tinerii își doresc o schimbare reală, rapidă şi informată la nivel național și global. Implicarea lor în decizii și acțiuni concrete este esențială pentru a face față provocărilor climatice cu care ne confruntăm în prezent şi care, inevitabil, vor marca eforturile viitoare.
Răspunsurile chestionarului se pot găsi aici: https://romania.ureport.in/opinion/7266/
Rezultatele acestui studiu U-Report pot să nu fie reprezentative pentru întreaga populație de adolescenți, având în vedere posibilele limitări legate de dimensiunea sau distribuția geografică a eșantionului. Concluziile ar trebui interpretate ca indicii ale unor tendințe, nu ca afirmații definitive.
